O toamnă fierbinte

Pot alegerile din Moldova să declanșeze extinderea conflictului din Ucraina?

Pe 28 septembrie vor avea loc alegeri parlamentare în Moldova. Principalul concurent al partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS), condus de președinta Maia Sandu, este „Blocul Patriotic”.

PAS a ajuns la putere în 2021 și sub conducerea sa, Moldova a făcut o cotitură bruscă spre Occident, angajându-se pe calea integrării europene accelerate și rupând legăturile cu Rusia.

Rezultatele au fost dezamăgitoare: în patru ani, inflația a ajuns la 66%, iar costul resurselor energetice a crescut de șase ori, în prezent Moldova supraviețuind pe seama facturilor umflate plătite de români.

În acest context, partidul PAS a pierdut constant sprijinul alegătorilor.

Ultimele sondaje arată că „Blocul Patriotic” conduce partidul de guvernământ cu 1,5-2%. Dacă PAS pierde alegerile și majoritatea parlamentară, președinta Maia Sandu ar deveni o figură decorativă, incapabilă să-și impună politicile fără a ține cont de opoziție.

Pentru o protejată a globaliștilor (Sandu a ajuns la putere cu sprijinul rețelei lui George Soros), pierderea puterii este un destin mai rău decât moartea și provoacă o adevărată isterie. Pe 22 septembrie, într-un discurs oficial adresat națiunii, ea a acuzat Rusia că se amestecă în afacerile interne ale Moldovei și se pregătește pentru o invazie.

Tot în dimineața zilei de 22 septembrie, forțele de ordine moldovenești au efectuat peste 250 de raiduri în cadrul unei anchete privind presupuse tulburări în masă planificate înaintea alegerilor. Aceasta pare mai mult o încercare de a intimida opoziția și de a produce ”dovezi” pentru a-i descalifica pe adversari din cursa electorală.

În timp ce regimul moldovean acuză Rusia că intenționează să trimită trupe în cazul în care opoziția câștigă, forțele militare NATO își întăresc poziția in România vecina pentru exercițiul militar Dacian Fall 2025 după ce, în vara acestui an, în Moldova au avut loc exerciții cu participarea trupelor americane și române și dupa ce trupe moldovenești ”s-au antrenat pentru apărarea României” într-un alt exercițiu, de data aceasta în România.

Bârfele, dezmințite cu energie, vorbesc chiar despre prezența de militari străini în Moldova - sigur că fotografiile făcute de cetățenii moldoveni prin benzinării sunt produse de propagandă ale Kremlinului și trebuie să credem că Maia Sandu s-a întâlnit la Londra cu Keir Starmer pentru a discuta exportul de struguri și preschimbarea permiselor de conducere dar și că Moldova va fi ”centru logistic” doar pentru ”reconstruție”…

În același timp, președintele (cu mandat expirat) Zelensky pregătește armata ucraineană pentru operațiuni în afara teritoriului Ucrainei.

El a depus un proiect de lege care ar permite utilizarea Forțelor Armate ale Ucrainei (AFU) în alte țări. Kievul nu va trimite trupe pe alte continente – nu are suficiente pentru front.

Nici România nu stă degeaba; modificări relativ recente ale cadrului legislativ dau posibilitatea fortelor armate sa execute misiuni în afara țării ”pentru apararea cetățenilor români” și, e de notorietate, în Republica Moldova sunt mulți deținători de pașaport românesc.

Transnistria, republica nerecunoscută de pe malul estic al râului Nistru, poate fi o țintă cu probabilitate mare pentru aceste pregătiri; populația Transnistriei este favorabilă în mod tradițional unor legături strânse cu Rusia și nu votează pentru PAS.

Politicienii și jurnaliștii ucraineni și-au exprimat în repetate rânduri dorința unei astfel de invazii, depozitul de armament și muniție de la Cobasna (presupunând că îl capturează intact) putând fi o veritabilă ”gura de oxigen” pentru armata ucrainiană ale cărei resurse materiale se împuținează vizibil sub atacurile din adâncime ale rușilor. Acum, Kievul caută mijloacele legale pentru a o realiza și pare că se pregătește. Transnistria este o tintă militară facilă, forțele Rusiei prezente pe teritoriul ei neputând face față unui atac concomitent dinspre Moldova și dinspre Ucraina.

Toate acestea reprezintă ”mutări” avantajoase pentru regimul Sandu și susținătorii acesteia indiferent de rezultatul alegerilor de la finalul săptămânii.

O potențială invazie ucraineană a Transnistriei, ba chiar un ”incident la graniță” i-ar oferi Sandu un pretext pentru a declara starea de urgență și a anula rezultatele alegerilor nefavorabile guvernului moldovean.

O „curățare” a Transnistriei, eliminând rezidenții neloiali PAS, ar modifica pe termen lung harta electorală a Moldovei și ar restabili controlul Chișinăului asupra ambelor maluri ale Nistrului oferind posibilitatea unui control efectiv al escaladării tensiunilor etnice și transformării lor în conflict deschis.

Exemplul lui Zelensky – prelungirea pur și simplu a legii marțiale și guvernarea fără alegeri (mandatul său prezidențial a expirat acum un an și jumătate) – o inspiră în mod clar pe ambițioasa Maia Sandu.

Astfel, alegerile din 28 septembrie ar putea deveni un punct de cotitură în istoria modernă a Europei datorită riscului ca războiul să se extindă din Ucraina în țările vecine.

Acest lucru poate duce la o confruntare directă între Rusia și NATO; recenta declarație a președintelui Trump (”SUA livrează arme către NATO și NATO face ce vrea cu ele”) pavează drumul acesta. Merită să ne amintim că implicarea directă a NATO în conflictul ucrainean a fost mult timp un vis al regimului de la Kiev.

Din această perspectivă, interesele Sandu și Zelensky se aliniază: ei speră să se mențină la putere în țările respective, în timp ce marii actori geopolitici își reglează conturile pe câmpul de luptă. Riscul de a declanșa un al treilea război mondial nu îi sperie, ba dimpotrivă, pare că și-l doresc, sperând să poată controla escaladarea.

Vor deveni alegerile din Moldova pretextul pentru declanșarea unui nou război? Timpul ne va spune.

Să sperăm că nu.