In ultimele zile ale lui Septembrie, doua explozii au zgaltait serios increderea ucrainienilor si a NATO in masurile de protectie a “adancimii strategice”.
In Sud-Vestul Ucrainei, in zona de granita cu Romania, Ungaria, Slovacia si Polonia, in regiunea muntoasa a Transcarpatiei este o zona inaccesibila armelor aeropurtate (drone, rachete, bombe de aviatie) ale Rusiei.
Asta pentru ca zona respectiva este sub protectia mijloacelor de aparare antiaeriana a acestor tari, membre NATO.
Date fiind conexiunile de cale ferata cu Vestul, ce trec prin aceasta zona, precum si numeroasele tuneluri si facilitati subterane, zona este evident una in care se concentreaza tehnica de suport trimisa de NATO.
Aflandu-se la distanta de linia de front, vestul oblastului Ivano-Frankivsk face parte din ceea ce se cheama “adancimea strategica”, adica zona de stocare, reparare si suport pentru activitatile militare de pe front.
Nadvirna este un punct important in efortul de razboi pentru ca pe aici trecconducte de gaze si de combustibil dar si pentru ca la marginea localitatii exista o importanta rafinarie (Naftokhimik Prykarpattya).
Importanta acestei rafinarii este deosebita atat prin capacitatea ei (proceseaza circa 3 mil. tone de petrol anual) dar si prin aceea ca este singura rafinarie care este calibrata pentru petrolul extras din Ucraina!
Asadar, importanta ei este una strategica pentru efortul de razboi datorita lantului logistic scurt.
Ambele au fost aruncate in aer de echipe de sabotaj, ceea ce demonstreaza prezenta echipelor Spetznaz adanc in spatele frontului dar si suportul populatiei locale, in mare parte formata din minoritati din tarile vecine.
Mesajul transmis este unul clar:
“Ajungem oriunde”.