Un pic despre Iran

Nu prea fac chestii din astea, sa preiau materiale insa asta chiar merita citit.

Nu multă lume știe că eu cînd am intrat la facultate în 1990 am început să studiez la secția de limbi orientale a UniBuc limba farsi (persană sau iraniană). Ca student mai degrabă leneș și chiulangiu decît diliginche ca alde Nicușor (deși eu pot arăta o diplomă de licență), după doi ani m-am mutat la o secție care îmi venea mai ușor, cea de limba și literatura engleză. Totuși începuse să îmi iasă bine desenatul de tăiței de la dreapta la stînga plus că am aflat lucruri care m-au făcut să privesc Asia de vest și mai ales Iranul, într-o lumină nouă. Nu fac multă istorie, e greu să cuprinzi 25 de secole de civilizație într-o postare. De ajuns să spun că Iran a reprezentat prima mare civilizație din zona noastră după culturile din Mesopotamia, al căror teritoriu l-a ocupat. Civilizația iraniană e cel puțin la fel de importantă ca acestea și ca cultura arabă, deși arabii au început să strălucească abia la 1200 de ani după Kuroș I, întemeietorul imperiului persan (cel mai mare din vremea lui) și al dinastiei Ahemenizilor. Cunoștințele mele despre Iran sînt superficiale, dar pot spune că sînt mai vaste decît cele ale 99% dintre români, hai 98% ca să nu fie ca în bancul ăla cu “la a douăzecea îi mai scapă un picior din cînd în cînd.” (Nu pot spune bancul aici, dar cunoscătorii știu....) Chior în țara orbilor, dar asta îmi dă totuși un avantaj în înțelegerea situației de față, cu subiectivismul de rigoare.

Mai întîi aflați că o copie a primei “carte” a imperiului persan al lui Kuroș, în 6 limbi, inclusiv farsi, se află la intrarea sediul ONU din NY fiindcă este considerată prima declarație a drepturilor omului. A fost scrisă cu 539 de ani înainte de Cristos și ratificată de Kuroș cel Mare. (Îl găsiți sub numele elenizat de Cyrus). Declarația cuprinde: abolirea sclaviei, egalitatea între oamenii de rase diferite, libertatea de a practica propria religie, și libertatea cetățenilor refugiați în alte teritorii de a se întoarce acasă. SUA și România au abolit sclavia în a doua jumătate a sec.19, puterile colonizatoare au practicat-o în continuare în colonii. Dreptul refugiaților de a se întoarce acasă este refuzat și azi palestinienilor de către entitatea sionistă. Discriminare rasială există și încă prea multă, în toate țările vestice care se bat cu pumnul în piept că respectă drepturile omului.

Al doilea templu al lui Solomon de la Ierusalim a fost construit pe banii Imperiului Persan. Pasionații de Biblie ar trebui să știe. Doar zic.

FF că nu e timp de Omar Khayyam (al cărui calendar solar e mai precis în unele aspecte decît cel gregorian) și încă se folosește în Iran), Rumi, Saadi, Firdousi, Freddy Mercury și alte fițe.

În 1905-1911, după secole de monarhie, în Iran a avut loc o revoluție constituțională, o primă încercare de a se construi o democrație, care a fost înăbușită de cler și de Marea Britanie, principalul jucător colonial din zonă, că ce le trebuia ăstora democrație, fă?

În interbelic mai exact în 1925 un cazac persan (nu glumesc, sursa informației e prof. Roy Casagranda) numit Reza Pahlavi, reușește o lovitură de stat militară și devine șeful statului. A făcut, dar...a și făcut. A dezvoltat infrastructura și toate alea, a promovat secularismul. În acord cu Casagranda, chiar ar fi vrut să transforme Iranul în republică constituțională dar iarăși clerul și briții...De altfel ca să fie clar briții au invadat Iranul în 1941 de la sud, iar de la nord, la înțelegere, URSS-ul. Briții aveau acolo un mare interes care data din perioada dintre secole: petrolul. Un englez obținuse o înțelegere foarte profitabilă cu unul dintre monarhii Qajari dinaintea lui Reza Pahlavi, un opioman care s-a înțeles cu Marea Britanie să se dea petrol la exploatat cu profit 80% UK, 20% Iran. În 1941 Reza Pahlavi abdică și este urmat de fi-su, Mohammad Reza Pahlavi, care era mai relaxat cu intervențiile externe. La finalul războiului, Iran se transformă în monarhie constituțională.

Toată lumea sare peste următoarea etapă, inclusiv LLM-ul Gemini al lui Google, fiindcă aceasta e fundamentală pentru înțelegerea situației de față din Iran. În 1951 vine la putere prin alegeri libere Mohammed Mossadegh, un lider mai degrabă social-democrat, demonstrîndu-se astfel că iranienii tot nu și-au învățat dreaq’ lecția că nu trebe să vrea democrație. Mossadegh are proasta idee de a naționaliza industria iraniană a petrolului. Ca urmare în 1953 el este dat jos printr-o lovitură de stat susținută de-ia să vă văd!-MI6 și CIA. Este instaurată o monarhie cît de cît absolutistă, a șahului Pahlavi Doi, care în timp devine chiar “Lumina Ariană”, un titlu oficial pe care și-l dă. Acum, dacă citim articolul de pe Wikipedia, vedem cum în timpul regimului său lucrurile au fost minunate cu dezvoltare și creștere economică spectaculoasă, civilizare, alfabetizare în masă etc. Deci era cul. Dar noi, știind ce ce s-a întîmplat, punem întrebarea “dar nenea Gemini, de ce s-a făcut revoluția din 1979 fie ea și islamică, dacă erea așa de bine în Iran?” Gemini scrîșnește dinții că îl pui să zică urît despre ceea ce vestul zice de bine, apoi aflăm că de fapt situația economică a maselor era nasoală, că represiunea politică era la ordinea zilei, că cenzura presei era totală și că monarhia era pentru mulți prea absolutistă. Restul, cum ar fi opoziția la secularizare, adică dorința maselor de libertate religioasă, interferența americană considerată exagerată, intră la detalii.

Altfel, pe vremea lui Pahlavi Doi, Iran se voia o Americă a Orientului Mijlociu. Cea mai întîlnită operație cosmetică era decolorarea părului iar cea mai răspîndită procedură de chirurgie plastică era micșorarea nasului, cu “cîrnirea” lui cu tot. Dacă îi întrebai pe americani, Iran nu doar se voia o Americă ci chiar era. Doar Israelul-și sub unele aspecte nici măcar Israelul-nu era mai aproape de politica externă a SUA în zonă ca Iranul. Teheran era baza CIA pentru toate operațiunile desfășurate în Asia. La Teheran se afla a patra matriță din lume pentru tipărirea bancnotelor de 20 de dolari, celelalte trei fiind în SUA.

Stați că episodul cel mai tare abia urmează. În timpul revoluției islamice din 1979, mai mulți studenți au ocupat ambasada SUA din Teheran și au luat ostatici 52 de americani, majoritatea lucrători CIA care erau ocupați să transforme teancurile de documente în tăiței de hîrtie, ceea ce au reușit în mare măsură. Studenții iranieni au luat sacii cu documente făcute fîșii și i-au dus la niște școli din împrejurimi, unde i-au rugat pe profi să îi pună pe copii să le lipească la loc. Timp era, ostaticii au fost ținuți în ambasadă timp de 444 de zile fix. Odată documentele refăcute, iranienii le-au trimis la toate guvernele prietene din Asia, distrugînd rețeaua secretă a CIA cam la fel de rău cum a distrus-o Pacepa pe a României doar doi ani mai tîrziu.

Apoi a venit Khomeini, care nu trebuie confundat cu Khamenei, care e actualul. Totul s-a cufundat în întuneric, dar nu atît de adînc precum îl înfățișează presa occidentală, care are tot interesul să o facă, din motivele pe care le-am expus. (E adevărat că Guguș, cea din poză, cea mai cunoscută interpretă de muzică pop din Iranul șahului, nu a mai cîntat. Dar nici nu a fost ucisă cu pietre, iar în 2000 a fugit din țară.) Spre exemplu constituția iraniană recunoaște patru religii: Islamul, creștinismul, mozaismul și zoroastrismul. Comunitatea evreiască din Iran este cea mai mare din Orientul Mijlociu, are aproape 10.000 de membri și un reprezentant în parlament, la minorități. (Chiar, ar fi interesant de aflat de ce evreii din Iran nu pleacă în Israel. Ar putea-o face oricînd, sînt sigur că Bibi și-ar dori să le asigure transportul gratuit cu tancul, de la graniță.)

Nu cred că e cazul să amintesc cum se poartă Israelul cu iranienii sau cum îi scuipă israelienii pe creștini pe străzile din Ierusalim sau Tel Aviv.

În Iran în momentul de față sînt mai multe femei cu facultate decît bărbați, în vreme ce în Arabia, unde locuiesc dictatorii acceptați de vest, de noi, femeile nu au nici măcar dreptul să conducă. Dar ce feministă occidentală de mainstream vorbește despre asta? Încă ceva ce știm cu toții dar nu ne place să conștientizăm: Iranul acționează împotriva genocidului din Gaza, iar noi (vestul, România) îl susținem.

Am scris toate astea fiindcă e nevoie să se afle, iar mass media chiar dacă le-ar ști, nu vi le va spune niciodată. Iranul e oficial demonul, iar cuplului Trump-Satanyahu i se vor găsi toate scuzele din lume pentru orice atrocitate ar comite.

Colegii stîngiști strigă “băi, nu mai spuneți că revoltele din Iran sînt conduse de agenți Mossad că le luați iranienilor nemulțumiți de regim dreptul la autodeterminare!” Dreptacii strigă “nu e adevărat, nu există agenți Mossad, iranienii vor libertate!” În vremea asta în Iran au murit peste 100 de polițiști iar regimul vine cu imagini și dovezi clare că agenturili există și acționează. Un milion de oameni au ieșit pe străzi la Teheran să susțină regimul. Deci ce facem? Ne punem steagul prințului Paul de Pahlavi la poza de profil și îi dăm înainte cu cum ne f..te pe noi grija de Iran după ce am tăcut pentru Gaza? La această întrebare doar istoria va putea răspunde. Vă plac istoria?